ALT BLOGCREEAZA-TI BLOGADMINISTRARE BLOG
Poate ca nu haina il face pe om, dar cu siguranta ea exprima ceva dinauntrul lui. Cum spunea colectionara Adina Nanu, "dimineata, cand se imbraca, fiecare om semneaza, vrea-nu vrea, o creatie artistica, de aceea concluzia mea este, de fiecare data, ca e nevoie de educatie artistica pentru a te imbraca asa cum trebuie".
Sursa: Gandul
Interviu acordat ziarului Romania Libera. Sursa: fashionandbeauty.ro;
""Cand auzim de moda, suntem convinsi ca e vorba de superficialitate. De ce se intampla asa?
Am predat multi ani istoria artelor, pana cand mi-am dat seama ca aceasta poate fi privita mult mai interesant si mai amuzant daca pui in centrul fiecarui stil chiar omul.
Exista ipocriti care considera ca moda este o frivolitate, o pierdere de timp si de bani si de energie. Eu sunt profund convinsa ca se poate face arta si in domeniul costumului asa cum se poate face arta in orice domeniu, daca il consideri intr-adevar un mijloc de expresie total. Ce inseamna asta? si in artele vizuale, ca si in poezie, ai niste senzatii tactile, simti auzi ceva, ca mirosi sau gusti.
Ca la rochia de roscove de jos, care chiar miroase cand te apropii.
Sigur ca da. Insa chiar in afara mirosului efectiv, exista o anumita senzatie de dulce, de amar, in orice caz care are legatura cu respingerea sau atractia fata de imagine. Daca este vorba de costum, lucrurile astea conteaza foarte tare. In aceasta expozitie, unul dintre punctele de atractie este tocmai ca avem de-a face, ca respiram in acelasi aer cu obiecte autentice. Chiar daca eu nu sunt foarte incantata cand vad pe cineva punand mana pe un costum.Dar numai vazand un obiect foarte aproape de tine, stiind ca intre tine si el nu exista o vitrina, receptionezi toate aceste impulsuri mult mai acut. Atunci ai senzatia ca te intorci in timp, ca, de exemplu, in sala asta te afli in plin secol XVIII, iar in sala de alaturi la sfarsitul secolului al XIX-lea, devine mult mai acuta. Istoria costumului nu trebuie sa fie ceva arid, cu date si batalii, ci ceva foarte atragator.
Se caracterizeaza prin ceva anume moda romaneasca?
Concluzia mea, personala, este ca, in primul rand, romanii au gust. E de ajuns sa privim costumele nationale vechi - vorbesc de cele autentice, nu de cele care se gasesc prin shop-uri - pentru a vedea cat de fin se acordeaza niste nuante foarte subtile: griul, cu negrul, cu rosul inchis. Am inceput expunea cu cateva costume vechi nationale, pe care eu le iubesc foarte tare. Au intr-adevar o demnitate si o noblete care amintesc de costumele de la curtile domnesti. Fara indoiala ca aceste croieli sunt foarte vechi. Exista dovezi, cum e Columna lui Traian, ca dacii se imbracau in haine din panouri tesute rupte pe fir. Peste aceasta structura de croiala s-a asternut o ornamentatie imperiala, a Bizantului. Tot ce inseamna broderie nu face decat sa exprime o anumita relatie intre taranii romani si natura. Fac o mica comparatie cu un costum maghiar. Acesta din urma a mers mai strans legat de costumul orasenesc. La un moment dat, sub influenta stilului rococo de secol XVIII sau a romantismului de mai tarziu, pe costumele maghiarilor, chiar si ale celor din Transilvania, poti sa recunosti floricele, frunzulite. La noi, pentru ca tot secolul XVIII a fost sub modelul Imperiului Turcesc, oamenii de la sate au preferat sa-si copieze vechile costume ale bunicilor pentru a evita modelul timpului. Simteau ca e vorba de o ierarhie politica. Aceasta geometrizare care se vede in toate podoabele, pe fote, pe ii este un fel de evocare a legilor universului, un fel de distantare de lumea trecatoare, de frunza care trece si se duce. Bun, asta in ceea ce priveste costumele populare, pana la acest stop al secolului XVIII. Inainte insa costumele care se purtau la noi la curtile domnesti erau foarte in pas cu moda. Alexandru cel Bun, de exemplu, apare intr-o broderie cu o palarie identica cu cea a regelui Frantei, Carol al VII-lea, iar Stefan cel Mare, in Evangheliarul de la Humor, are un costum italienesc.
In secolul XIX, cam de la 1848, a existat o dorinta la fel de infocata ca si cea de astazi de a fi considerati europeni. Toata lumea vorbea si scria frantuzeste, este adoptata moda frantuzeasca - se pot vedea si in expozitie: crinolinele, birouasul rococo, corsetul, evantaiele din dantela, batistele din dantela. In expozitie, poate fi vazut batista sotiei generalului Cernat, cel care a condus armatele romane la 1877 si care a fost strabunicul soacrei mele. Sau: oglinda venetiana a sotiei lui Alecsandri, care poarta initialele ei, Paulina Alecsandri. Racordarea la cum se imbracau oamenii in Apus e un fenomen care trebuie neaparat observat. La sfarsitul secolului, doamnele s-au imbracat cu rochiile cu turnura, ca aceasta care poate fi vazuta in expozitie.
Cum era facuta turnura?
Cand femeile s-au saturat de crinoline, care erau facute pe cercuri metalice, au fost scoase cercurile. Scotandu-se cercurile, au ramas rochii cu foarte multa stofa. Asta a fost stransa la spate si legata cu funde. Efectul este extrem de artistic. Adaugandu-se ceea ce se numeste in analiza plastica un centru de interes, la spate, toata silueta a devenit mult mai sculpturala. Daca pana acum femeia era interesant de privit dintr-o parte si din fata, acum era intesanta si din spate. In plus, avand si putina trena, daca doamna se misca intr-o parte, trena ramanea in urma, buclele parului la fel si toata silueta aducea un pic cu un tirbuson.
Ce materiale au dominat secolul al XIX?
Nu par facute de mana de om. Nu vorbesc de dantele si broderii, toate facute de mana. Sunt atat de impalbabile, incat eu nici nu-mi explic prezenta lor in aceasta perioada, decat facand apel tot la literatura. Baudelaire spunea la un moment dat - era vorba tot de finele secolului XIX - ca o femeie trebuie sa para ca este inger, zana, orice, numai o femeie sanatoasa si prezenta, nu. Adica acest caracter diafan al vestmintelor trebuia sa se rasfranga asupra femeii, care trebuia sa fie o aparitie de vis.
Care credeti ca este perioada cel mai greu de digerat din istoria modei si cea din care e cel mai dificil sa reciclezi elemente? Mie, de exemplu, anii '80 mi se par cei mai dificili din acest punct de vedere.
Da, si eu cred asta. Anii '80 au fost foarte amestecati. Pe de o parte, anii '80 inseamna postmodernism. Inseamna tocmai iesirea din functionalismul care a inceput dupa primul razboi mondial. Cand femeile si-au scurtat fustele, si-au taiat parul si si-au impins cordonul pe sale ca sa nu se mai marcheze talia. Cand mobilierul s-a simplificat foarte tare. Cand scoala Bauhaus si Le Corbusier au propus constructiile facute din beton armat. Acest functionalism a durat si a tot progresat in decursul secolului XX. Geometrismul regulat al anilor '20 a fost inlocuit in anii '60 de un fel de linii aerodinamice, tot functionale, care trebuia sa faca vizibila chiar actiunea. In momentul in care ceasurile nu si-au mai aratat toate rotitele pentru ca devenisera eletronice, nu a mai fost atat de important sa marchezi functia.
Pe de alta parte, daca inainte se spunea "Less is more", adica simplificarea ar fi o clarificare a sensului, pe urma s-a spus "Less is bore". Plictiseala asta a avut drept consecinta inspirarea iarasi din trecut. Modernistii tocmai se laudau ca nici o constructie cubica nu repeta vreun templu cu coloane sau altceva. Dupa anii '80, joaca a fost mult mai libera. Asa a inceput sa evolueze si costumul. Parazile de moda nu au mai fost simple prezentari de moda pe care oamenii le-ar putea copia, ci au fost experimente de creatie vizuala.
Iar Gianni Versace spunea tot atunci ca nu crede in bunul gust.
Toata lumea a descoperit atunci kitsch-ul, care a devenit amuzant. A inceput apelul esteticienilor pentru acele mici bucurii provocate de bibelouri, chestii ieftine, care ar fi o prima treapta pentru accesul la arta mare.
Daca anii '80 sunt cea mai dificila perioada in epoca modei, care este cea mai inconfortabila?
Corsetul, fara discutie, care era si nesanatos. Pentru expozitie, am avut un corset original la indemana, dar nu am gasit nicaieri un manechin care sa aiba o talie destul de fina. Am cioplit pur si simplu un manechin, i-am scos din material ca sa-l incapa corsetul. Cea mai confortabila cred ca a fost, la vremea ei, moda anilor '20. Rochiile ti le faceai singura, in doi timp si trei miscari, fara maneci, cu falouri drepte. In plus, rochiile erau infinit mai ieftine decat cele dinainte. Pentru ca nu erau brodate, nu erau imbogatite cu nimic, materialul era mai comun. Pentru comoditate, anii '20 au fost un pas urias. Celalalt pas urias a fost in anii '60, cand a aparut mini-jupe si cand au aparut blugii.
Blugii au aparut o data cu moda hippie sau aceasta a venit dupa?
Dupa, dupa. Blugii au fost prima revolta a tinerilor, a adolescentilor;
Care a inceput in America.
In America, bineinteles. La noi mai venea cate o pereche de blugi in pachet, si atunci Militia reactiona nefavorabil. Chiar e comic, pentru ca, initial, blugii au fost facuti pentru muncitori, pentru minerii care cautau aur. Niste salopete groase, facute din panza cu care taranii francezi isi faceau bluzele de lucru. Adolescentii americani s-au imbracat in blugi ca sa le faca in necaz parintilor, dar au stat acasa, continuand sa beneficieze de ceea ce le ofereau parintii. Numai afisandu-si aceasta libertate, care era doar vizuala. Tot atunci, Brigitte Bardot umbla cu picioarele goale pe strada, vorbea urat, spunea "Il est interdit d'interdire", deci a fost un fel de lupta pentru libertate. Ei, la noi daca te imbracai in blugi se intelegea ca esti de partea americanilor, deci de partea cealalta a cortinei de fier.
A existat o moda hippie in Romania?
Aici, dupa modelele din revistele straine, s-au facut imprimeuri cu flori. Eu am pastrat rochia mamei mele si rochita fiicei mele, deci bunica si nepoata. Bunica a facut rochii pentru amandoua, dintr-o carpa foarte ieftina pe fond bleumarin, presarata cu floricele roz. La bunica, floricelele formau in fata o dunga verticala, care trebuia s-o faca sa para mai subtire, iar la fetita formau bordura fustei crete. Au fost numai ecouri, foarte palide. In revistele de moda din anii aceia, la noi o singura data am intalnit cuvantul hippie, dar legat de publicitatea la fabrica de nasturi.
Ce reviste de moda se citeau atunci?
Era "Modern". Chiar sunt prietena cu fosta directoare a acestei reviste. "Modern" a fost pusa pe picioare la repezeala. Intorcandu-se dintr-o vizita in America, Gheorghiu-Dej a fost intampinat la aterizare de o multime de muncitoare de la fabrici: toate legate la cap, cu broboade, ca tarancile. Ingrozit, Dej a cerut sa se faca o revista de moda. Prietena mea, care era jurnalist si facuse artele plastice, a fost imediat solicitata sa-si adune un colectiv si au facut o revista de moda.
A existat un boom in moda romaneasca?
Tot ce s-a intamplat in moda universala, de la al doilea razboi mondial pana in anii '90, la noi s-a produs in surdina. La noi nu putem vorbi de o moda foarte eleganta decat in anii interbelici. Lumea era foarte eleganta, combinezoanele erau brodate de mana. Orice femeie, chiar daca nu avea venituri mari, isi cumpara in fiecare sezon intre trei si cinci palarii.
Totusi, veniturile nu erau o problema? Ma gandesc ca aceste rochii nu erau tocmai ieftine?
"La petite robe noire" a fost propusa de Coco Chanel ca o solutie. Adica o rochie de baza, nici lunga, nici scurta, dar mai degraba peste genunchi, care sa poata fi imbracata de dimineata pana seara. Schimbandu-i accesoriile, puteai foarte bine seara sa faci fata unei iesiri la restaurant sau in alta parte. In plus, existau modiste de toate categoriile.
Imi amintesc ca si inainte de revolutie existau atelierele de croitorie particulare, neoficiale, pentru cunoscatori.
Inainte de '90 a mai fost un fenomen foarte interesant: Fondul Plastic. Artistii plastici, care traiau cumva, pentru ca statul le mai cumpara cate o pictura, cate o sculptura, simtind pe pielea lor ca nu au cum sa-si varieze infatisarea intr-un mod cat de cat elegant, s-au apucat sa creeze ei. Am aici una din celebrele fuste crete, care era facuta din america, incretita, apoi stransa ca atunci cand storci bine o rufa, legata cu un siret, bagata intr-un cazan unde fierbea apa si astfel era atacata fibra. Cand o scoteai, nu se mai calca, ramanea creata, ca un fel de panza topita. asta e exat procedeul de la tara cu panza topita, unde se topeste fibra, se increteste si ramane asa. Fustele astea erau foarte gingase, foarte feminine.
Cum erau vopsite?
Printr-o tehnica asemanatoare cu cea a baticului, care se vede foarte bine la bubu-ul african. Inainte de vopsire, fusta era incretita foarte tare si cusuta cu ata. Tesatura era inmuiata in vopsea si tinuta foarte putin. Acolo unde era incretita si cusuta, nu apuca sa intre vopseaua. Cand se usca si se descretea, ramaneau zonele nevopsite. Astea actionau ca un ornament. Ca o bordura.La Fondul Plastic se mai patentase un model, in special pentru soacre si pentru neamurile de la nunta. Era o mica platcaa la gat, facuta dintr-o tesatura foarte pretioasa, gasita prin pod, prin rochiile bunicii. Restul rochiei era din catifea sau din ceva uni, incretit, in asa fel incat sa se potriveasca pe orice conformatie.Un fenomen foarte interesant a fost in anii '90, cand s-a descoperit ca SIDA este un fel de ciuma a vremurilor noastre. Cand medicii au spus deschis ca singurul fel in care se poate evita boala este monogamia, a inceput sa se puna pret pe statornicia relatiilor maritale.
Si cum a influentat asta moda?
Creatorii de moda au inceput sa faca prezentari de garderobe in afara timpului. Primul efect a fost o atenuare a cochetariei femeii. Femeile si-au facut coada, s-au incaltat in bocanci - bocancii aia, purtati vara, fara ciorapi - , s-au imbracat in panza groasa, a fost un fel de miscare antifrivola. M-a amuzat foarte tare ca unul dintre cei mai indrazneti creatori americani, Calvin Klein, a facut publicitate unui parfum pe care l-a botezat "Eternity". Nu bucuria de o clipa, ci legatura eterna. Pentru ilustrare, a folosit imaginea unei familii.
Pentru a ajunge si la "fantoma comunismului", care "bantuie" expozitia: era lumea atat de lipsita de imaginatie?
Lumea era speriata. Dupa al doilea razboi mondial, mai ales dupa '47, daca ieseai cu o blana, puteai sa ajungi cu ea acasa taiata. Acea lupta de clasa, instigare la invidie si ura, functiona. Atunci cei care se imbracau elegant erau priviti urat. In fond, la revolutia franceza, care a fost primul lucru pe care l-au facut nobilii? si-au lepadat hainele de matase, brodate, si s-au imbracat cu hainele servitorilor. Asa s-a intamplat si la noi: domnii au renuntat la palarii si le-au inlocuit cu sepcile, femeile au renuntat si ele la palariutele cochete si si-au pus broboade. In expozitie, vedeti taiorul cel mai strivt posibil, geanta, care a fost a matusii mele, asezata asa cum o purta Ceauseasca, in fata, ca si ea venea de la tara. Iar cartela este simbolul epocii. Imi amintesc foarte bine cum am stat o noapte intreaga in fata unui magazin de incaltaminte pentru ca anuntasera ca aduc pantofi cu crep.
Se imbraca bine romanii la ora actuala?
De fiecare data cand vin din strainatate in Romania, redescopar sensibilitatea vizuala a romanilor. Foarte rar vezi pe strada culori agresive. Ultima baba de pe strada isi alege, din cateva toale cate are acasa, doar pe alea care nu se injura intre ele.
Ce nu ati combina niciodata?
E o intrebare capcana. Pentru ca astazi, orice se combina cu orice.
Nu mai exista tabuu-uri, de genul nu combini maro cu negru?
Dar de ce? O blanita maro pe o catifea neagra. Totul depinde de ceea ce vrei sa-l faci pe celalalt sa simta, de nuanta, de proportii.""
Carti pe care le voi cumpara cu prima ocazie!!
Adina NANU - "Arta pe om. Look-ul si intelesul semnelor vestimentare", Editura Compania, Colectia 'Arta si meserie' Bucuresti, 2001, 210 p., f.p.
Adina Nanu - "Arta, stil costum", Editura NOI MEDIA PRINT Bucuresti
The Winter coming,i think you will own the comfortable boots for yourself,do you think so?<a Href=http://www.hotsaleon.com/ugg-knightsbridge-boots-of-5119-c-35.html?zenid=6f11c02ba26887aa634ddc998e92998e>UGG Knightsbridge boots of 5119</a>.To own your boots,from here <a Href=http://www.hotsaleon.com/mens-ugg-boots-c-28.html>mens ugg boots</a>,<a Href=http://www.hotsaleon.com/mini-ugg-boots-5854-c-25.html>Mini Ugg Boots 5854</a>
http://www.hotsaleon.com
{{[cheap chi flat irons->http://www.collectionghd.com/chi-hair-straightener-c-93.html]}}
{{[chi hair straightener->http://www.collectionghd.com/chi-hair-straightener-c-93.html]}}
{{[chi hair straighteners for sale->http://www.collectionghd.com/chi-hair-straightener-c-93.html]}}
{{[chi flat irons->http://www.collectionghd.com]}}
http://www.collectionghd.com
anais
"Trebuie sa ai stil. Te ajuta sa te trezesti dimineata. Este un mod de viata. Fara, esti nimeni. Si nu vorbesc despre o multime de haine." Diana Vreeland
03-04-2008 17:42
Adina NanuAdina Nanu este autoarea singurei istorii a costumului, publicata in Romania, "Arta, stil costum". In luna noiembrie 2007, la Centrul Cultural Metropolitan pentru Tineret, Adina Nanu a organizat expozitia "Retro", cu rochii din trei secole. O aventura de clan: rochii primite de la prieteni si de la rude, expozitie organizata impreuna cu fiica si cu nepotii. "Practic, eu n-am cumparat de aici decat niste panglici si dantele", a spus colectionara la vernisaj. A avut, in schimb, vointa de a strange si pastra atatea haine care au traversat cateva generatii. Se spune ca numai palarii are in jur de 300. Si uite asa se nasc legendele. Si fiindca tot s-au nascut, e bine sa se profite de ele: colectia Adinei Nanu s-ar potrivi foarte bine in proiectatul Muzeu National de Antropologie Urbana, pentru care pledeaza o serie de specialisti si istorici. Cum altfel sa intelegi mai bine felul lor de viata decat vazand hainele pe care oamenii le purtau in anumite epoci? Daca nu ma credeti, mergeti sa vedeti nu numai rochiile de seara, despre care stim cu totii carui stil de viata i se potriveau, ci si costumul de activista comunista de la inceputurile miscarii, cu fusta si sacou bleumarin, basma pe cap si pantofi negri, urati. "Poate ca nu haina il face pe om, dar cu siguranta ea exprima ceva dinauntrul lui. Cum spunea colectionara Adina Nanu, "dimineata, cand se imbraca, fiecare om semneaza, vrea-nu vrea, o creatie artistica, de aceea concluzia mea este, de fiecare data, ca e nevoie de educatie artistica pentru a te imbraca asa cum trebuie".
Sursa: Gandul
Interviu acordat ziarului Romania Libera. Sursa: fashionandbeauty.ro;
""Cand auzim de moda, suntem convinsi ca e vorba de superficialitate. De ce se intampla asa?
Am predat multi ani istoria artelor, pana cand mi-am dat seama ca aceasta poate fi privita mult mai interesant si mai amuzant daca pui in centrul fiecarui stil chiar omul.
Exista ipocriti care considera ca moda este o frivolitate, o pierdere de timp si de bani si de energie. Eu sunt profund convinsa ca se poate face arta si in domeniul costumului asa cum se poate face arta in orice domeniu, daca il consideri intr-adevar un mijloc de expresie total. Ce inseamna asta? si in artele vizuale, ca si in poezie, ai niste senzatii tactile, simti auzi ceva, ca mirosi sau gusti.
Ca la rochia de roscove de jos, care chiar miroase cand te apropii.
Sigur ca da. Insa chiar in afara mirosului efectiv, exista o anumita senzatie de dulce, de amar, in orice caz care are legatura cu respingerea sau atractia fata de imagine. Daca este vorba de costum, lucrurile astea conteaza foarte tare. In aceasta expozitie, unul dintre punctele de atractie este tocmai ca avem de-a face, ca respiram in acelasi aer cu obiecte autentice. Chiar daca eu nu sunt foarte incantata cand vad pe cineva punand mana pe un costum.Dar numai vazand un obiect foarte aproape de tine, stiind ca intre tine si el nu exista o vitrina, receptionezi toate aceste impulsuri mult mai acut. Atunci ai senzatia ca te intorci in timp, ca, de exemplu, in sala asta te afli in plin secol XVIII, iar in sala de alaturi la sfarsitul secolului al XIX-lea, devine mult mai acuta. Istoria costumului nu trebuie sa fie ceva arid, cu date si batalii, ci ceva foarte atragator.
Se caracterizeaza prin ceva anume moda romaneasca?
Concluzia mea, personala, este ca, in primul rand, romanii au gust. E de ajuns sa privim costumele nationale vechi - vorbesc de cele autentice, nu de cele care se gasesc prin shop-uri - pentru a vedea cat de fin se acordeaza niste nuante foarte subtile: griul, cu negrul, cu rosul inchis. Am inceput expunea cu cateva costume vechi nationale, pe care eu le iubesc foarte tare. Au intr-adevar o demnitate si o noblete care amintesc de costumele de la curtile domnesti. Fara indoiala ca aceste croieli sunt foarte vechi. Exista dovezi, cum e Columna lui Traian, ca dacii se imbracau in haine din panouri tesute rupte pe fir. Peste aceasta structura de croiala s-a asternut o ornamentatie imperiala, a Bizantului. Tot ce inseamna broderie nu face decat sa exprime o anumita relatie intre taranii romani si natura. Fac o mica comparatie cu un costum maghiar. Acesta din urma a mers mai strans legat de costumul orasenesc. La un moment dat, sub influenta stilului rococo de secol XVIII sau a romantismului de mai tarziu, pe costumele maghiarilor, chiar si ale celor din Transilvania, poti sa recunosti floricele, frunzulite. La noi, pentru ca tot secolul XVIII a fost sub modelul Imperiului Turcesc, oamenii de la sate au preferat sa-si copieze vechile costume ale bunicilor pentru a evita modelul timpului. Simteau ca e vorba de o ierarhie politica. Aceasta geometrizare care se vede in toate podoabele, pe fote, pe ii este un fel de evocare a legilor universului, un fel de distantare de lumea trecatoare, de frunza care trece si se duce. Bun, asta in ceea ce priveste costumele populare, pana la acest stop al secolului XVIII. Inainte insa costumele care se purtau la noi la curtile domnesti erau foarte in pas cu moda. Alexandru cel Bun, de exemplu, apare intr-o broderie cu o palarie identica cu cea a regelui Frantei, Carol al VII-lea, iar Stefan cel Mare, in Evangheliarul de la Humor, are un costum italienesc.
In secolul XIX, cam de la 1848, a existat o dorinta la fel de infocata ca si cea de astazi de a fi considerati europeni. Toata lumea vorbea si scria frantuzeste, este adoptata moda frantuzeasca - se pot vedea si in expozitie: crinolinele, birouasul rococo, corsetul, evantaiele din dantela, batistele din dantela. In expozitie, poate fi vazut batista sotiei generalului Cernat, cel care a condus armatele romane la 1877 si care a fost strabunicul soacrei mele. Sau: oglinda venetiana a sotiei lui Alecsandri, care poarta initialele ei, Paulina Alecsandri. Racordarea la cum se imbracau oamenii in Apus e un fenomen care trebuie neaparat observat. La sfarsitul secolului, doamnele s-au imbracat cu rochiile cu turnura, ca aceasta care poate fi vazuta in expozitie.
Cum era facuta turnura?
Cand femeile s-au saturat de crinoline, care erau facute pe cercuri metalice, au fost scoase cercurile. Scotandu-se cercurile, au ramas rochii cu foarte multa stofa. Asta a fost stransa la spate si legata cu funde. Efectul este extrem de artistic. Adaugandu-se ceea ce se numeste in analiza plastica un centru de interes, la spate, toata silueta a devenit mult mai sculpturala. Daca pana acum femeia era interesant de privit dintr-o parte si din fata, acum era intesanta si din spate. In plus, avand si putina trena, daca doamna se misca intr-o parte, trena ramanea in urma, buclele parului la fel si toata silueta aducea un pic cu un tirbuson.
Ce materiale au dominat secolul al XIX?
Nu par facute de mana de om. Nu vorbesc de dantele si broderii, toate facute de mana. Sunt atat de impalbabile, incat eu nici nu-mi explic prezenta lor in aceasta perioada, decat facand apel tot la literatura. Baudelaire spunea la un moment dat - era vorba tot de finele secolului XIX - ca o femeie trebuie sa para ca este inger, zana, orice, numai o femeie sanatoasa si prezenta, nu. Adica acest caracter diafan al vestmintelor trebuia sa se rasfranga asupra femeii, care trebuia sa fie o aparitie de vis.
Care credeti ca este perioada cel mai greu de digerat din istoria modei si cea din care e cel mai dificil sa reciclezi elemente? Mie, de exemplu, anii '80 mi se par cei mai dificili din acest punct de vedere.
Da, si eu cred asta. Anii '80 au fost foarte amestecati. Pe de o parte, anii '80 inseamna postmodernism. Inseamna tocmai iesirea din functionalismul care a inceput dupa primul razboi mondial. Cand femeile si-au scurtat fustele, si-au taiat parul si si-au impins cordonul pe sale ca sa nu se mai marcheze talia. Cand mobilierul s-a simplificat foarte tare. Cand scoala Bauhaus si Le Corbusier au propus constructiile facute din beton armat. Acest functionalism a durat si a tot progresat in decursul secolului XX. Geometrismul regulat al anilor '20 a fost inlocuit in anii '60 de un fel de linii aerodinamice, tot functionale, care trebuia sa faca vizibila chiar actiunea. In momentul in care ceasurile nu si-au mai aratat toate rotitele pentru ca devenisera eletronice, nu a mai fost atat de important sa marchezi functia.
Pe de alta parte, daca inainte se spunea "Less is more", adica simplificarea ar fi o clarificare a sensului, pe urma s-a spus "Less is bore". Plictiseala asta a avut drept consecinta inspirarea iarasi din trecut. Modernistii tocmai se laudau ca nici o constructie cubica nu repeta vreun templu cu coloane sau altceva. Dupa anii '80, joaca a fost mult mai libera. Asa a inceput sa evolueze si costumul. Parazile de moda nu au mai fost simple prezentari de moda pe care oamenii le-ar putea copia, ci au fost experimente de creatie vizuala.
Iar Gianni Versace spunea tot atunci ca nu crede in bunul gust.
Toata lumea a descoperit atunci kitsch-ul, care a devenit amuzant. A inceput apelul esteticienilor pentru acele mici bucurii provocate de bibelouri, chestii ieftine, care ar fi o prima treapta pentru accesul la arta mare.
Daca anii '80 sunt cea mai dificila perioada in epoca modei, care este cea mai inconfortabila?
Corsetul, fara discutie, care era si nesanatos. Pentru expozitie, am avut un corset original la indemana, dar nu am gasit nicaieri un manechin care sa aiba o talie destul de fina. Am cioplit pur si simplu un manechin, i-am scos din material ca sa-l incapa corsetul. Cea mai confortabila cred ca a fost, la vremea ei, moda anilor '20. Rochiile ti le faceai singura, in doi timp si trei miscari, fara maneci, cu falouri drepte. In plus, rochiile erau infinit mai ieftine decat cele dinainte. Pentru ca nu erau brodate, nu erau imbogatite cu nimic, materialul era mai comun. Pentru comoditate, anii '20 au fost un pas urias. Celalalt pas urias a fost in anii '60, cand a aparut mini-jupe si cand au aparut blugii.
Blugii au aparut o data cu moda hippie sau aceasta a venit dupa?
Dupa, dupa. Blugii au fost prima revolta a tinerilor, a adolescentilor;
Care a inceput in America.
In America, bineinteles. La noi mai venea cate o pereche de blugi in pachet, si atunci Militia reactiona nefavorabil. Chiar e comic, pentru ca, initial, blugii au fost facuti pentru muncitori, pentru minerii care cautau aur. Niste salopete groase, facute din panza cu care taranii francezi isi faceau bluzele de lucru. Adolescentii americani s-au imbracat in blugi ca sa le faca in necaz parintilor, dar au stat acasa, continuand sa beneficieze de ceea ce le ofereau parintii. Numai afisandu-si aceasta libertate, care era doar vizuala. Tot atunci, Brigitte Bardot umbla cu picioarele goale pe strada, vorbea urat, spunea "Il est interdit d'interdire", deci a fost un fel de lupta pentru libertate. Ei, la noi daca te imbracai in blugi se intelegea ca esti de partea americanilor, deci de partea cealalta a cortinei de fier.
A existat o moda hippie in Romania?
Aici, dupa modelele din revistele straine, s-au facut imprimeuri cu flori. Eu am pastrat rochia mamei mele si rochita fiicei mele, deci bunica si nepoata. Bunica a facut rochii pentru amandoua, dintr-o carpa foarte ieftina pe fond bleumarin, presarata cu floricele roz. La bunica, floricelele formau in fata o dunga verticala, care trebuia s-o faca sa para mai subtire, iar la fetita formau bordura fustei crete. Au fost numai ecouri, foarte palide. In revistele de moda din anii aceia, la noi o singura data am intalnit cuvantul hippie, dar legat de publicitatea la fabrica de nasturi.
Ce reviste de moda se citeau atunci?
Era "Modern". Chiar sunt prietena cu fosta directoare a acestei reviste. "Modern" a fost pusa pe picioare la repezeala. Intorcandu-se dintr-o vizita in America, Gheorghiu-Dej a fost intampinat la aterizare de o multime de muncitoare de la fabrici: toate legate la cap, cu broboade, ca tarancile. Ingrozit, Dej a cerut sa se faca o revista de moda. Prietena mea, care era jurnalist si facuse artele plastice, a fost imediat solicitata sa-si adune un colectiv si au facut o revista de moda.
A existat un boom in moda romaneasca?
Tot ce s-a intamplat in moda universala, de la al doilea razboi mondial pana in anii '90, la noi s-a produs in surdina. La noi nu putem vorbi de o moda foarte eleganta decat in anii interbelici. Lumea era foarte eleganta, combinezoanele erau brodate de mana. Orice femeie, chiar daca nu avea venituri mari, isi cumpara in fiecare sezon intre trei si cinci palarii.
Totusi, veniturile nu erau o problema? Ma gandesc ca aceste rochii nu erau tocmai ieftine?
"La petite robe noire" a fost propusa de Coco Chanel ca o solutie. Adica o rochie de baza, nici lunga, nici scurta, dar mai degraba peste genunchi, care sa poata fi imbracata de dimineata pana seara. Schimbandu-i accesoriile, puteai foarte bine seara sa faci fata unei iesiri la restaurant sau in alta parte. In plus, existau modiste de toate categoriile.
Imi amintesc ca si inainte de revolutie existau atelierele de croitorie particulare, neoficiale, pentru cunoscatori.
Inainte de '90 a mai fost un fenomen foarte interesant: Fondul Plastic. Artistii plastici, care traiau cumva, pentru ca statul le mai cumpara cate o pictura, cate o sculptura, simtind pe pielea lor ca nu au cum sa-si varieze infatisarea intr-un mod cat de cat elegant, s-au apucat sa creeze ei. Am aici una din celebrele fuste crete, care era facuta din america, incretita, apoi stransa ca atunci cand storci bine o rufa, legata cu un siret, bagata intr-un cazan unde fierbea apa si astfel era atacata fibra. Cand o scoteai, nu se mai calca, ramanea creata, ca un fel de panza topita. asta e exat procedeul de la tara cu panza topita, unde se topeste fibra, se increteste si ramane asa. Fustele astea erau foarte gingase, foarte feminine.
Cum erau vopsite?
Printr-o tehnica asemanatoare cu cea a baticului, care se vede foarte bine la bubu-ul african. Inainte de vopsire, fusta era incretita foarte tare si cusuta cu ata. Tesatura era inmuiata in vopsea si tinuta foarte putin. Acolo unde era incretita si cusuta, nu apuca sa intre vopseaua. Cand se usca si se descretea, ramaneau zonele nevopsite. Astea actionau ca un ornament. Ca o bordura.La Fondul Plastic se mai patentase un model, in special pentru soacre si pentru neamurile de la nunta. Era o mica platcaa la gat, facuta dintr-o tesatura foarte pretioasa, gasita prin pod, prin rochiile bunicii. Restul rochiei era din catifea sau din ceva uni, incretit, in asa fel incat sa se potriveasca pe orice conformatie.Un fenomen foarte interesant a fost in anii '90, cand s-a descoperit ca SIDA este un fel de ciuma a vremurilor noastre. Cand medicii au spus deschis ca singurul fel in care se poate evita boala este monogamia, a inceput sa se puna pret pe statornicia relatiilor maritale.
Si cum a influentat asta moda?
Creatorii de moda au inceput sa faca prezentari de garderobe in afara timpului. Primul efect a fost o atenuare a cochetariei femeii. Femeile si-au facut coada, s-au incaltat in bocanci - bocancii aia, purtati vara, fara ciorapi - , s-au imbracat in panza groasa, a fost un fel de miscare antifrivola. M-a amuzat foarte tare ca unul dintre cei mai indrazneti creatori americani, Calvin Klein, a facut publicitate unui parfum pe care l-a botezat "Eternity". Nu bucuria de o clipa, ci legatura eterna. Pentru ilustrare, a folosit imaginea unei familii.
Pentru a ajunge si la "fantoma comunismului", care "bantuie" expozitia: era lumea atat de lipsita de imaginatie?
Lumea era speriata. Dupa al doilea razboi mondial, mai ales dupa '47, daca ieseai cu o blana, puteai sa ajungi cu ea acasa taiata. Acea lupta de clasa, instigare la invidie si ura, functiona. Atunci cei care se imbracau elegant erau priviti urat. In fond, la revolutia franceza, care a fost primul lucru pe care l-au facut nobilii? si-au lepadat hainele de matase, brodate, si s-au imbracat cu hainele servitorilor. Asa s-a intamplat si la noi: domnii au renuntat la palarii si le-au inlocuit cu sepcile, femeile au renuntat si ele la palariutele cochete si si-au pus broboade. In expozitie, vedeti taiorul cel mai strivt posibil, geanta, care a fost a matusii mele, asezata asa cum o purta Ceauseasca, in fata, ca si ea venea de la tara. Iar cartela este simbolul epocii. Imi amintesc foarte bine cum am stat o noapte intreaga in fata unui magazin de incaltaminte pentru ca anuntasera ca aduc pantofi cu crep.
Se imbraca bine romanii la ora actuala?
De fiecare data cand vin din strainatate in Romania, redescopar sensibilitatea vizuala a romanilor. Foarte rar vezi pe strada culori agresive. Ultima baba de pe strada isi alege, din cateva toale cate are acasa, doar pe alea care nu se injura intre ele.
Ce nu ati combina niciodata?
E o intrebare capcana. Pentru ca astazi, orice se combina cu orice.
Nu mai exista tabuu-uri, de genul nu combini maro cu negru?
Dar de ce? O blanita maro pe o catifea neagra. Totul depinde de ceea ce vrei sa-l faci pe celalalt sa simta, de nuanta, de proportii.""
Carti pe care le voi cumpara cu prima ocazie!!
Adina NANU - "Arta pe om. Look-ul si intelesul semnelor vestimentare", Editura Compania, Colectia 'Arta si meserie' Bucuresti, 2001, 210 p., f.p.
Adina Nanu - "Arta, stil costum", Editura NOI MEDIA PRINT Bucuresti
COMENTARII
lilia15-08-2008 18:45
Pentru mine Adina Nanu este tot de ce am nevoie, studiez, cercetez, analizez ce scrie, ce face, si o admir. Este acel exemplu pe care eu vreau sa-l urmez. Multumesc.Alina01-10-2008 11:57
Am citit articolul postat de tine despre opiniile distinsei doamne Adina Nanu, carei ii datoram contributii remarcabile in tratarea stiintifica a subiectului despre vestimentatie la noi in tara. Doresc sa iti semnalez ca prima istorie de vestimentatie aparuta in Romnia este cea istoricului Alexandru Alexianu, Mode si vesminte din trecut. De asemnea, mai recent, Adrian Silvan Ionescu, in 2007, a publicat la Editura Paideea lucrarea Mod� �i societate urban� în România epocii moderneorbesteanu ovidiu09-03-2009 00:15
E rusinos ca arta si cultura artistica au fost efectiv mutilate si calcate in picioare prin acest ordin de ministru care reduce orele de educatie artistica(vizuala) si educatie muzicala de la o ora pe saptamana cat erau alocate studiului inainte(oricum minimum) la numai o ora la doua saptamani.Tara asta arata ca o albie de porci(acesta e cumplitul adevar) tocmai pentru faptul ca de 50 de ani incoace - si mai ales in ultimii 20 de ani- arta a fost un bun ce intotdeauna a figurat la capitolul "printre altele"iar in scoli a fost o Cenusareasa care se bucura de bine, de rau, de o ara de curs pe saptamana. Acum nu mai are nici macar atat. Acum arta se preda o data la doua saptamani. Cand o sa inteleaga cei ce au putere de decizie ca pentru a trai intr-o tara frumoasa, trebuie sa avem inainte de toate o cultura artistica si o buna educatie in spiritul frumosului si al esteticului ? Am pus pe bani chipul lui Nicolae Grigorescu (pe bancnota de 10 lei) si chipul lui George Enescu (pe bancnota de 5 lei) in semn de apreciere si recunostinta pentru marii nostri oameni de cultura, cand de fapt acestia in scoli sunt tratati ca niste PARIA, ca niste insi buni de lepadat alocandu-li-se acolo...in sila,cu chiu, cu vai, o ora de studiu la doua saptamani. De remarcat ca toate celelalte discipline au minimum o ora de curs pe saptamana.Numai artele,proastele scolii, au o ora alocata la doua saptamani. Bravo tie popor constient de cultura si de valorile tale ! ! ! S-au redus si orele de sport. Toti sportivii au sarit in sus ca arsi, inclusiv ministrul sportului pana ce au adus-o pe Ecaterina Andronescu la televizor aproape rusinata de ceea ce a facut. Ce au facut oamenii de cultura si cum au intampinat ei masacrarea artelor in scoli ? Cum a reactionat Ministrul Culturii ? Cum a reactionat Institutul Cultural Roman ? Cum au reactionat Uniunea Artistilor Plastici si Uniunea Compozitorilor ? Cum a reactionat domnul Iorgulescu ( compozitor) si fost ministru al culturii ? Nu am auzit pe nimeni protestand si facand efectiv scandal tot asa cum au facut sportivii. Am inteles ,s-a dorit reducerea numarului de ore la liceeni.Dar cum s-a intamplat ca toate celelalte discipline au minimum o ora de curs pe saptamana iar artele au fost singurele care au fost batjocorite in felul in care am prezentat mai sus ? Si ne mai intrebam de ce suntem invadati de kitsch si de prostul gust la tot pasul? De ce suntem agresati de pseudomuzica mizerabila si de cea mai joasa calitate ? Cum a reactionat Andrei Plesu care este absolvent de Arte Plastice (specializarea Istoria Artelor) ?Cum a reactionat bunul dumnealui coleg Gabriel Liiceanu ? Cum a reactionat Horia Roman Patapievici ? De ce oamenii de culdura nu plang atunci cand este masacrata cultura? De ce nu doare pe nimeni aceasta rana imensa ? De ce ??? -prof. Ovidiu Orbesteanu -Colegiul National "UNIREA" Turnu Magureleovidiu orbesteanu10-03-2009 23:22
Maine 11 martie 2009 orele 10,00, Ecaterina Andronescu intra in negocieri cu sindicatele din invatamant referitor la planul cadru ( numarul de discipline si de ore aferente acestora alocate saptamanal studiului).Educatia artistica vizuala si educatia muzicala au fost masacrate,numarul de ore alocat acestor discipline fiind redus de la o ora pe saptamana (oricum minimum) la numai o ora la doua saptamani,acestea fiind singurele discipline aflate in aceasta situatie.Interesant ca de cele 5 si 6 ore de matematica nu i-a trecut nimanui prin minte sa se lege ca si cum va trebui sa fim toti de-acum inainte o tara numai de matematicieni.Nu zic nu,dar 3 ore de matematica erau arhisuficiente la specializarile cu profil matematica si numai 2 ore la celelalte specializari.Va rog sa faceti ceva intrucat dumneavoastra aveti si puterea si autoritatea necesare pentru a salva invatamantul artistic liceal de la nesabuinta ce i se pune la cale.Noi credem ca elevul de liceu trebuie sa mai faca si altceva nu numai matematica, fizica si iar matematica...De remarcat este faptul ca disciplinele artistice sunt discipline formative (menite spre a modela spiritul si caracterul uman) spre deosebire de majoritatea celorlalte discipline care au numai un caracter informativ.Ne recomandam cu mandrie peste granita ca fiind cetateni ai tarii lui Brancusi si Enescu.Ipocrizie mai mare nu se poate in conditiile in care exact acestia sunt tratati ca niste veritabili paria in liceele romanesti. -prof. Ovidiu OrbesteanuCardy Ugg Boots10-12-2009 17:05
091210C1LAHThe Winter coming,i think you will own the comfortable boots for yourself,do you think so?<a Href=http://www.hotsaleon.com/ugg-knightsbridge-boots-of-5119-c-35.html?zenid=6f11c02ba26887aa634ddc998e92998e>UGG Knightsbridge boots of 5119</a>.To own your boots,from here <a Href=http://www.hotsaleon.com/mens-ugg-boots-c-28.html>mens ugg boots</a>,<a Href=http://www.hotsaleon.com/mini-ugg-boots-5854-c-25.html>Mini Ugg Boots 5854</a>
http://www.hotsaleon.com
cheap ugg classic tall boots10-12-2009 17:33
20091210c1sys[URL=http://www.collectionghd.com/ghd-hair-straightener-c-92.html]ghd flat irons on sale [/URL][URL=http://www.collectionghd.com]ghd hair straighteners[/URL][URL=http://www.collectionghd.com/ghd-hair-straightener-c-92.html]cheap ghd hair straightener [/URL]cheap ugg classic tall boots10-12-2009 17:34
{{[cheap chi straighteners->http://www.collectionghd.com]}}{{[cheap chi flat irons->http://www.collectionghd.com/chi-hair-straightener-c-93.html]}}
{{[chi hair straightener->http://www.collectionghd.com/chi-hair-straightener-c-93.html]}}
{{[chi hair straighteners for sale->http://www.collectionghd.com/chi-hair-straightener-c-93.html]}}
{{[chi flat irons->http://www.collectionghd.com]}}
http://www.collectionghd.com
POSTEAZA UN COMENTARIU
Responsabilitatea continutului insemnarilor apartine in exclusivitate autorilor.